Stiati ca?

Astazi o sa va scriu despre istoria lumii, intr-un mod distractiv. Astfel o sa aflati mai multe despre obiceiuri, zicale sau intamplari pur si simplu hazlii din vremurile trecute…Eu am urmat sfatul ultimului intelept in viata…”Marean-care este”, si am cautat in „almanahe” unde ma gasit adevarate comori….

Ploua cu pisici si caini….

Casele erau acoperite cu snopi de paie sau coceni, fara scanduri dedesubt. Acoperisul casei era singurul loc in care animalele se puteau adaposti de frig. Drept pentru care cainii, pisicile si alte vietati mai mici (soareci, gandaci etc.) se cuibareau in paiele care acopereau casa. Cand ploua, paiele deveneau alunecoase si animalele cadeau uneori direct peste oameni. In acea perioada a aparut zicala „Ploua cu pisici si caini”.
Adapostirea animalelor in acoperis a fost si motivul pentru care s-a inventat baldachinul. Insecte sau diverse materii fecale puteau murdari asternutul la orice ora. Cineva a avut geniala idee de a intinde deasupra patului un cearsaf, pentru protectie…

Bufonul reginei…

Bufonul reginei ElisabetaI a Angliei fu iertat in mai mutle randuri pentru „necuviinta” de a fi spus niste adevaruri neconvenabile. Totusi , intr-o zi, suverana porunci sa-l arunc ein temenita pe mascarici pentru ca intrecus eprea mult propriile-i „glume” Dupa o vreme regina isi aduse aminte de el si porunci sa fie adus iarasi la curte.

-Sper ca de azi inainte n-o sa mai aduci mereu aminte de greselile pe care le facem, zise regina!

-Bineanteles, majestate, doar n-o sa repet intr-una lucruri de care vorbeste toata lumea…

Explicatie  

In fata lui Alexandru cel Mare fu adus un pirat. Tanarul rege ii spuse ca, fara indoiala, va fi judecat si condamnat. Totusi ii ceru sa-i spuna de ce practica o asemenea murdara meserie.

-Sunt pirat, raspunde acela, pentru ca nu am decat o singura corabie. Daca as avea mai multe, m-as numi cuceritor.”        

 Audienta    

Ambasadorul Prusiei ii cerus ein repetate randuri o audienta lui Petru cel Mare, dar acesta se parea ca il amana cu buna stiinta. Cum suveranul sau il presa sa aibe o discutie cu Tarul, ambasadorul porniintr-o dimineata sa-l caute pe acesta, in port. Il gasi intr-adevar acolo suit pe catargul unei corabii unde innoda niste parame…

-Majestate, striga de pe chei ambasadorul, va caut d emult avreme. Imi acordati audienta?

-Desigur domnule, se auzi glasul tunator al lui Petru. Urcati, va rog, pana la mine!  

Scara      

Maresalul Condé se prezenta la palat sa prezinte omagii suveranului sau, dupa victoria pe care o repurtase la Seneffe. Ludovic al XIV-lea ii iesise in intampinar ecu intreaga curte si il astepta pe ultima treapta a scarii palatului. Condè; din cauza gutei care il chinuia, urca cu greutate scara. Cand se apropie de rege, ii spuse:

– Sire, imi cer scuze pentru ca v-am facut sa asteptati.

– Nu-i nimic, raspunse suveranul, te inteleg: cand porti povara gloriei, nu poti merge prea repede.

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s