Problema 8

Cu merele pe punte

Un om trebuie sa treaca peste o punte care rezista la o greutate de maximum 70kg. Nici un gram in plus. Omul cu pricina avea exact 69,850kg, dar ducea copiilor sai doua mere care cantareau fiecare cate 150g. Totusi calatorul a traversat puntea dintr-o data fara ca aceasta sa se rupa, transportand si cele doua mere.

Stiti cum a procedat?

Problema 7

Alune, cirese si altele

Un elev este de doua ori mai varstnic decat sora lui. Ea are de trei ori mai  multe cirese decat are el alune. Daca imultim numarul ce reprezinta varsta elevului cu numarul cireselor obtinem 510

Ce varsta are sora elevului si cate alune are  el?

Si inca o poezie…

Lupte Greco-romane

Se plimbau Avram şi Leibu
Într-un bâlci cu panoramă
Cu menagerii, şi-n faţă
C-o mulţime de reclame

Şarpele boa-constrictor,
Armăsarul Ducipal,
Tot ce-i zugrăvit afară
Înăuntru-i natural.

Leoparzi, cămile, zebre,
Din Uruguai şi Iliş
Şi în faţa unui circus,
Am citi pe un afiş

500 de lire premiu
Va primi acela care,
Dacă într-un sfert de oră
Va putea să mă doboare

Iar pe podium HERCULE
Sta cu pieptu-i să ne-nfrunte
Muşchiulos şi-nalt şi mare
Ca un taur, ca un munte.

– Eu , mă duc – a zis Avram ,
– Tot sunt eu băiat sărac.
Şi apoi 500 de lire
E o sumă nu e fleac!

– Eşti nebun?- exclama Leibu
Tu plăpând şi subţirel
Cum poţi să te iei la trântă
Cu o namilă ca el?

– Nu se ştie! Dacă ai şansă
Într-o clipă eşti salvat
Parcă mititelul David
Nu, la-nvins pe Goliat?

Şi s-a dus. Iată-i pe arenă
În chiloţi pe amândoi,
Ca un tanc este atletul
Iar Avram, ca un bârzoi.

După două-trei minute
Se încolăcesc vârtos
Se trântesc, se-nping de-a tumba
Şi se tăvălesc pe jos.

Nici Avram nu se lasă
Deşi spart, ghiontit şi rupt
Ba că este iar deasupra
Ba că iarăşi dedesubt.

Cam după un sfert de oră
Ca un trăsnet uriaş
Avramel e scos afară
Ca gunoiul pe făraş.

-Ce ţi-a trebuit Avrami?-
Leibu trist l-a întrebat
– Ştiu şi eu ?, Credeam că prinde
Ei şi cum s-a întâmplat?

– Cum stăteam covrig sub dânsul
Mototol, strivit, năuc
Mă gândeam ca să mă apăr
De unde dracu să-l apuc?

Şi, deodată, o minune!
Îi văd alea… alea două
Pe la noi li se spun altfel,
Dar aici, le zice ouă!

Şi, ştiind de la tăticu
Ce de-l strângi de ouă odată
Cade jos şi se întinde
Ca o cârpă leşinată.

Într-o clipă, ca un fulger
Mă înfig cu mâna-n ele…
– Ale mele sunteţi! , urlu –
Şi erau chiar ale mele!


Stiati ca?

Pragul…
Bogatasii isi faceau podeaua casei din dale de piatra, care deveneau alunecoase pe vreme umeda.. Pentru marirea aderentei in timpul mersului, se presara prin casa pleava. Reimprospatate succesiv, straturile de pleava amestecata cu apa atingeau uneori grosimi apreciabile. La deschiderea usii de la intrare, exista pericolul ca amestecul de pleava cu apa sa curga afara din casa. Problema a fost rezolvata prin inventarea pragului.

Din perlele elevilor…

Stefan cel Mare si Vrâncioaia
Este vorba despre o femeie vãdanã care avea sapte feciori si atunci când torcea pe prispã s-a oprit un cãlãret si a spus eu sunt Stefan turci neau învins. Si noi iam învins pe turci fiindcã peunul la omorât cu sabia adicã la tãiat la gât si atunci Stefan cel Mare sa dus cu calul la el si-a spus ia uite cum îi curge sânge si au venit ceililanti colegi de-ai lui si-a zis si ei ia uite cum îi curge sânge. Atunci Stefan cel Mare a plecat si calul era plin numai de spumã si sa întors la castel si Stefan era rãnit la mânã cãlare pe cal si Stefan a ciocãnit în poartã si a spus eu sunt Mamã dãmi drumul sã intru fincã sunt rãnit la mânã. Dar dãschideti poarta nu vezi cã turci ne conjor bine am sãt dau drumu ce binimi pare fincã si calul îngheatã de frig si pânã la urmã ia dat drumu.
Conditiile care au favorizat centralizarea statului francez
Centralizarea înseamnã ceva care nu lasã pe altul în pace. Conditiile care au favorizat statului Franceze sunt : regele Filip al II-lea care a domnit între ani 843 si 987. Filip al IV-lea cãruia i se mai spunea Filip cel Frumos. Filip al II-lea a purtat multe rãzboaie cu turci. Filip al II-lea a întemeiat capitala la Paris cã pânã atunci nu era deloc. Dupã moartea lui Filip al II-lea a fost domnia lui Filip al IV-lea care a fãcut tot ca Filip al II-lea