Problema 15

 

 

Un fotbalist in minus

 

Varsta medie a celor 11 jucatori ai unei echipe de fotbal era de 22 de ani. In timpul unui meci, un jucator fiind faultat a fost nevoit sa paraseasca terenul. Din momnetul acela varsta medie a coechipierilor sai ramasi in joc a coborat la 21 de ani.

Ce varsta avea fotbalistul care a plecat?

Cine (nu) are nevoie de Elena Udrea?

Articol publicat in EVZ in data de 13/02/2012

Autor:  Nicoleta Savin

“Între Ungureanu şi Udrea”, titra în aceste zile un cotidian central, referindu-se la necesitatea ca PDL să aleagă între “modul de a gândi şi face politică al lui Udrea şi cel al lui Ungureanu” în favoarea acestuia din urmă.

De ce Udrea? De ce nu Blaga, Videanu, Berceanu, Boc, Olteanu, Anastase sau alţi grei din garnitura care i-a fost mai mult sau mai puţin aproape preşedintelui Băsescu în ultimii şapte ani? Ce-i deosebeşte? Cum şi de ce a ajuns Elena Udrea „inamicul public” numărul doi în mentalul colectiv, după Traian Băsescu?

Scriam într-un editorial din vara anului 2011 că duşmanii de moarte ai Elenei Udrea nu sunt în tabăra Opoziţiei, ci în propriul partid. S-a supărat multă lume din PDL atunci, inclusiv Elena Udrea. Televiziunile mogulilor i-au erodat constant imaginea. Loviturile “de graţie” au venit de la televiziunile şi ziarele neutre sau prietene. Mulţi dintre analiştii şi jurnaliştii apropiaţi ideatic de Traian Băsescu au fost necruţători cu Elena Udrea. Cam aceleaşi voci au fost tăcute, îngăduitoare sau favorabile lui Vasile Blaga şi apropiaţilor săi.

 

Loialitate versus joc la mai multe capete. Cine va câştiga?

O reacţie aproape ilogică, fiindcă nu poţi să aplauzi iniţiativele unui preşedinte criticând dur oamenii prin care încearcă să le pună în practică. Un tratament incorect, fiindcă în schimbările de paradigmă din politica românească, nu veteranii au fost alături de Traian Băsescu, ci garda tânără, cu vârful de lance Elena Udrea şi tenacele “încasator” Emil Boc. Ori de câte ori preşedintele s-a aflat în dificultate, greii partidului au rămas în expectativă sau au încercat un joc menit să-i salveze politic. Boc şi Udrea au stat lângă el. Amândoi nu mai deţin decât funcţii în partid, dar mulţi pedelişti i-ar dori traşi pe linie moartă.

Cu siguranţă, fără sprijinul lui Traian Băsescu, Elena Udrea şi Emil Boc nu ar fi ajuns atât de sus în ierarhia politică românească. Pentru acest sprijin au fost atacaţi permanent, ţinta principală fiind, de fapt, preşedintele României. La fel de sigur, fără ei, reformarea statului, aşezarea politicii în noi paradigme, nu ar fi fost posibile. Emil Boc şi Elena Udrea nu s-au iubit din cale afară. Dar au făcut echipă, fără prea multe atacuri sau afronturi. Emil Boc s-a înconjurat de un grup adus din Ardeal, cu precădere de la Cluj, Elena Udrea şi-a atras în orbită baronii mai tineri pe care fie i-a impus, fie i-a dislocat din aproape eterna şi masiva grupare Blaga.

Castanele pe care Traian Băsescu, prin fişa postului, nu le putea atinge, au fost scoase din foc, în mare majoritate, de către premierul Boc şi ministrul Udrea. Greii n-au ieşit la bătaie, iar când au făcut-o, a fost pentru a-şi prezerva propria imagine. Liderii PDL ştiu bine episoade deloc onorabile din 2007, la încercarea de suspendare a lui Traian Băsescu, sau din 2009, la alegerile prezidenţiale.

Maurul Boc

Emil Boc a ieşit din joc cu o demisie de onoare, nemaiîntâlnită la noi, pe care puţini analişti au valorizat-o. “Exemplele” dâmboviţene sunt Radu Vasile, baricadat la palatul Victoria, pentru debarcarea căruia Emil Constantinescu a fost nevoit să încalce Constituţia, sau rezistenţa până în ultima secundă de mandat a lui Călin Popescu Tăriceanu, premierul pentru înlocuirea căruia voinţa lui Traian Băsescu şi a PD nu au fost suficiente. Probabil se va încerca şi înlocuirea lui Boc din fruntea partidului şi, dacă acest lucru nu va fi posibil, PDL va fi condus de un organism colectiv de conducere în acest an electoral crucial. Emil Boc a fost demonizat de opoziţie, la fel ca şi colegii săi de trio, Traian Băsescu şi Elena Udrea. Însă, cu unele excepţii – legate de remanierile care s-au lăsat aşteptate sau de potenţiala sa demisie -prietenii din mass-media sau vectorii de opinie favorabili lui Traian Băsescu au fost şi de partea premierului.

Udrea, ţap ispăşitor

Nu acelaşi lucru s-a întâmplat cu Elena Udrea. Aproape toţi intelectualii proveniţi din GDS, cu rare excepţii, dar şi foarte mulţi dintre jurnaliştii sau analiştii pro Băsescu – mai mult sau mai puţin explicit – i-au fost permanent ostili Elenei Udrea, preluând tezele vehiculate de televiziunile mogulilor. Iar persoanele bine informate din această ţară ştiu că aceste teze au plecat din zona PDL, care s-a străduit din start să blocheze ascensiunea şi influenţa “blondei de la Cotroceni” încă de pe vremea când aceasta era consilier prezidenţial.

În cazul Elenei Udrea – unul dintre miniştrii harnici, cu performanţe notabile în cabinetele Boc – s-a renunţat la cutuma de a judeca omul după fapte, şi nu după vorbe. Deşi nu le place să recunoască, liderii PDL ştiu că interesele Elenei Udrea – câte au fost sau vor mai fi  – sunt şi ale lui Traian Băsescu, iar o parte consistentă dintre ele şi ale PDL. Îngrijorarea baronilor partidului a fost că Elena Udrea “se aude” şi “se vede” din ce în ce mai mult. Investiţia în demolarea imaginii ei a fost pe măsura pericolului ascensiunii şi a început cu şapte ani în urmă. De atunci, aproape incredibil, Udrea rezistă,  nu doar că n-a clacat. Ba chiar a reusit sa obtina cel mai mare numar de voturi in Bucuresti la alegerile parlamentare din 2008 si, un bun mandat de ministru al turismului.

Greşeli costisitoare

La rândul ei, Elena Udrea a făcut o serie de greşeli de tactică. S-a lăsat vizibilizată excesiv în presă, nu şi-a dozat apariţiile pro-Băsescu, obţinând efecte contrarii, nu a ascuns o bunăstare pe care o avea şi înainte de a fi ministru şi pe care o va avea şi după ce nu va mai fi, riscând ca aceasta să fie legată, nedrept, de prezenţa în cabinetul Boc. Adversarii ei politici au scos maximum de profit din aceste greşeli asumate cu un militantism ce unora le poate părea arogant. Cu siguranţă, mulţi membri PDL sunt mult mai bogaţi decât Elena Udrea, mai influenţi decât ea si cert, mult mai puţin dedicaţi guvernării sau partidului. Însă aceste informaţii despre ei nu au ajuns în casele românilor pentru simplul fapt că mass-media şi canalele de informare nu le-au dus acolo. Imaginea lor nu e nici de combat, nici de non-combat, aceşti lideri au dorit şi au reuşit să treacă pe cât se poate neobservaţi.

Percepţia, nodul gordian

Discursul anti-Udrea al prietenilor lui Traian Băsescu a făcut diferenţa în mentalul colectiv şi a credibilizat acuzaţiile adversarilor ei. A părut în ultimele zile că Udrea e criticată de toţi şi că nu are prieteni. Câte editoriale sau luări de poziţie pro-Udrea aţi văzut în ultimii şapte ani? Cred că ajung degetele de la o singură mână pentru a le număra. Şi nu pentru că Udrea nu ar merita laude. Sunt voci care şoptesc ca a fost cel mai bun ministru din cabinet, judecând rezultatele, dar nu îndrăznesc să asume asta public. Jurnaliştii care ar trebui să evalueze obiectiv prestaţia Elenei Udrea nu o fac pentru că le este frică de reacţii.

“Nu dă bine să spui ceva bun de Udrea” e directiva din redacţii. Iar redacţiile nu sunt de capul lor. Centrele de putere din PDL şi nu numai au simţit că acum au ocazia de a-şi atinge vechiul obiectiv, înlăturarea Elenei Udrea. Aşa că au încercat să-i creeze imaginea de ţap ispăşitor al guvernării Băsescu. O imagine nedreaptă, fără corespondent în realitate. Cei care au au pus umărul la impunerea acestei teze, evident, ar putea să o înlocuiască sau să o distrugă. Dar nu dau (încă) semne că ar dori să o facă.

Război Ponta-anteniști: „Ridicolul” lui Ciutacu și Radu Tudor vs. „superficialitatea Pontănacului”

Articol publicat in EVZ in data de 13/02/2012

Autor:  Marius Vulpe

Surprins că este pus la zid de “simbriaşii” Antenelor lui Voiculescu pentru mâna întinsă lansată spre noul premier Mihai Răzvan Ungureanu, liderul PSD, Victor Ponta, a spus că analişti precum Victor Ciutacu şi Radu Tudor au “exagerat enorm de mult” şi a sugerat că aceștia s-au umplut un “pic de ridicol” atunci când au făcut din el “un securist”. În replică, analistul militar, Radu Tudor, îi impută liderului că este superficial și că a exagerat lăsându-se convins de „diversiunile celor care până mai ieri îl numeau Pontănacul”.

“Dom’le, eu am fost un pic surprins că oameni alături de care am făcut zeci de emisiuni, alături de care m-am bătut cu regimul Băsescu, oameni pe care-i respect, mă refer la dl. Ciutacu, la dl. Radu Tudor, aşa, peste noapte, şi-au dat seama deodată că sunt spion, trădător de neam şi de ţară. Cred că s-a exagerat enorm de mult pe tema asta, ca un om care, biologic, aveam 17 ani la Revoluţie să mă faci acuma mare trădător securist e un pic ridicol”, s-a plâns Ponta, într-un interviu acordat pentru gandul.info, întrebat dacă natura relaţiei sale cu Ungureanu, fost şef SIE l-ar putea încadra în categoria de “produs al serviciilor”.

 

Radu Tudor: Eu să-l fac spion? Nimic mai fals

Afectat de consideraţiile liderului social-democrat, Radu Tudor l-a acuzat de superficialitate. Într-o postare pe blogul său, analistul – angajat al Antenelor lui Dan Voiculescu – apreciază că Ponta s-a lăsat influenţat prea mult de “simbriaşii lui Băsescu” de vreme ce el niciodată nu a spus că pesedistul ar fi spion.

“Preşedintele PSD greşeşte din ce în ce mai frecvent. O face în defavoarea domniei sale. Trage aceeaşi concluzie ca şi simbriaşii lui Băsescu, fie că sunt consultanţi plătiţi gras din conturile interesului naţional, fie lucrători în presă lihniţi de foame. De când este lăudat în mod securist-diversionist de figurile triste ale presei portocalii, Victor Ponta a început să şi creadă ce spun ei. Anume că eu l-aş fi făcut spion. Nimic mai fals. Nu e prima oară când Victor Ponta dă dovadă de superficialitate, fapt pe care l-aş pune deocamdată doar pe seama vârstei sale”, scrie Radu Tudor.

„Detalii mult mai importante şi adevărate” din viața lui Ponta

Analistul se şi explică: ar fi vrut să facă referire numai la relaţia personală, “fără nici o insinuare instituţională”, dintre Ponta şi Ungureanu. Dacă ar fi vrut să-i facă rău lui Ponta, ar fi folosit “detalii mult mai importante şi mai adevărate din viaţa liderului PSD.”

“Am spus că discursul din Parlament al lui Victor Ponta este bazat pe o relaţie cu Ungureanu care vine din trecut şi are viitor. Fapt recunoscut de altfel de preşedintele PSD. A declarat deschis că-l ştie pe Ungureanu, că au şi vor avea o relaţie civilizată. (…)Cunosc detalii mult mai importante şi adevărate din viaţa liderului PSD. Asta cu spion a fost aruncată special de mai noii lăudători ai d-lui Ponta, special pentru a-i trepida un pic gândirea. Văd că au reuşit”, mai spune Tudor.

Certificat de onestitate… până la proba contrarie

Totuşi, acesta nu-şi poate cenzura o ironie la adresa lui Ponta, enumerând toate zvonurile despre înţelegerile şi relaţiile politiceascunse pe care liderul PSD le-ar fi avut de-a lungul timpului cu o serie de adversari politici.

“Nu cred că Ponta e spion. Nu cred că Ponta e un prost. Sau trădător şi vânzător de ţară, cum exagerează el. Nu cred că poate fi pusa la îndoială dorinţa lui de schimbare politică. Nu cred că are nişte aranjamente ascunse cu Băsescu. Nu cred că joaca la două capete, unul cu Antonescu şi altul cu Ungureanu, în perspectiva noului guvern post-alegeri şi a prezidenţialelor din 2014. Nu cred că-i adevarat zvonul că s-ar fi împăcat cu Gabriel Oprea. Cred că Ponta este un om politic bun, cu încredere şi popularitate din cele mai bune. Şi onest în raport cu Antonescu, până la proba contrarie”, mai subliniază analistul Antenelor.

Pontănacul și diversiunile

Totuşi, Tudor susţine că îşi permite luxul de a-şi păstra unele rezerve. “Dar după discursul de joi şi altele petrecute de când e preşedinte PSD, voi fi un pic mai circumspect în ceea ce-l priveşte. Atât. Judecata sa politică va avea loc în prima zi după alegerile parlamentare. Până atunci, are tot dreptul din lume să ne critice la televiziunea mogulului sau şi să accepte diversiunile celor care până mai ieri îl numeau Pontănacul” , conchide Radu Tudor.

Cu doar câteva zile în urmă, în cadrul unei emisiuni la Antena 3, analistul militar insinua că Victor Ponta ar avea trecut în serviciile secrete.

„Sunt convins că această colaborare a preşedintelui PSD cu proaspătul director demisionar de la SIE este premisa unei relaţii ce vine din trecut şi are viitor. Cea mai frecventă comparaţie publică despre discursul lui Ponta este cu vizita lui Geoană la Vîntu…”, spunea atunci Radu Tudor.

USL dă vina pe Putere pentru decesele provocate de frig

Articol publicat in EVZ in data de 13/02/2012

 

Preşedintele PSD, Victor Ponta, i-a solicitat premierului înlocuirea din funcţie a prefecţilor de Vrancea, Buzău şi Constanţa și a declarat că „dacă de lunea trecută preocuparea autorităţilor centrale nu ar fi fost, în exclusivitate, pentru demisia fostului guvern şi pentru instalarea unui nou guvern” ar fi murit mai puțini oameni.

 

Ponta i-a acuzat pe prefecții din cele trei județe că „au preferat să îşi continue o bătălie politică împotriva autorităţilor locale, decât să îşi facă datoria de reprezentanţi ai Guvernului în teritoriu şi să ia măsuri”. „Prima preocupare a noastră, a Opoziţiei, nu a fost aceea de a stârni un nou scandal sau o nouă dispută politică, ci de a-i ajuta pe oamenii respectivi. Aleşii noştri locali din zonele afectate, din Vrancea şi din Buzău, de acum o săptămână s-au mobilizat şi au tras toate semnalele de alarmă necesare”, a spus Ponta, conform Agerpres.
Acesta a supralicitat, spunând că „sunt mulţi oameni care au murit şi ar fi putut fi salvaţi, dacă de lunea trecută preocuparea autorităţilor centrale nu ar fi fost, în exclusivitate, pentru demisia fostului guvern şi pentru instalarea unui nou guvern”. „În timp ce oamenii îngheţau în case, în timp ce drumurile se blocau, preocuparea principală era aici de negociat cu diverse grupuri de-ale coaliţiei de la guvernare funcţii, de instalat tot felul de miniştri, unul mai ineficient decât altul’, a declarat co-președintele USL.

Pro sau contra

 

 

DURA LEX SED LEX – legea e dura, dar de ce e lege (???!!!)

articol scris de THREEDOTS

 

… multe activitati sau lucruri sunt daunatoare, ba chiar ar putea sa ucida…

… tutunul este daunator si poate chiar sa si ucida… pe pachete pe langa textul de avertizare care te anunta cu voiosie ca poti sa mori sau in cel mai fericit caz sa devii impotent mai apar si poze incurajatoare cu diverse organe facute varza din cauza tutunului…

…la fel si alcoolul, este daunator si poate ucide… inca nu au aparut pe sticle etichete cu capul de mort si oasele incrucisate, dar probabil ca vor apare in viitor…

…consumul de tutun sau alcool sunt restrictionate pe criterii de varsta… 18, 19 sau 21 de ani, depinde de tara, adica atunci cand se considera ca esti destul de copt la minte sa decizi daca vrei sa te omori …

…razboiul este extrem de daunator si ucide si ala la greu… ei acolo nu trebuie sa ai 19 sau 21, ca sa te duci, ai dreptul s-o faci de la 18, zic altii pentru tine… deci nu poti sa fumezi sau sa consumi alcool ca alea te omoara, dar te poti duce la razboi ca ala iti da sanatate…

…carnetul de conducere, acordat aiurea poate sa fie daunator si o arma letala… condusul cu viteza excesiva este daunator si poate sa te omoare…

…saracia este extrem de daunatoare si te omoara… lipsa de asistenta medicala te omoara… lipsa de medicamente te omoara…

…in fine, lista poate continua pe multe pagini… ma intreb totusi de ce lucrurile daunatoare si posibil letale nu sunt ilegale ?…

…fumatul nu e ilegal
…consumul de alcool nu e ilegal
…razboiul nu e ilegal
…saracia nu e ilegala
…lipsa de asistenta medicala nu e ilegala
…lipsa de medicamente nu e ilegala

…din toate astea singurul lucru ilegal este condusul cu viteza excesiva… si totusi de ce se fabrica masini care pot atinge 200, 240, 300 etc km/h?… de ce nu este limitata electronic viteza maxima la masini, stiut fiind ca cu foarte mici exceptii viteza maxim admisa in majoritatea tarilor ( si asta pe autostrazi) este intre 100 si 120 km/h?… de ce politistul in loc sa militeze pentru implementarea limitarii vitezei la masini – fizic, sta la panda si de-abia asteapta s-o incalci ca sa te arda?… pe cine apara legea ?… pe cetatean sau dreptul de-a face bani din orice?

…legea apara cetateanul se spune… este dura, dar dreapta si ne apara… dar daca te uiti mai sus vezi ca de fapt legea nu apara omul, ci apara banul…
…tot ce este daunator si poate ucide, dar nu este ilegal produce bani…
…tot ce este daunator si poate ucide si este ilegal produce bani…

…sa nu-mi spuneti ca viteza excesiva este ilegala pentru ca este singura care pune in pericol si viata altora, ca vin si eu si va spun ca fumatul la mana doua produce mai multe victime decat cel direct, ca alcoolismul si saracia si bolile pot duce la fenomene antisociale extreme cu riscuri incalculabile pentru cei din jur, casa nu mai vorbim de razboaie…

… o fi legea dura, dar se pare ca este dura numai cand nu produce bani…

…daca legile sunt in favoarea cetateanului atunci legile ar trebui sa fie votate de cetateni, nu impuse de guverne, manevrate de corporatii…