Un omagiu…

Initial am vrut ca astazi sa va ofer cate o dedicatie muzicala tuturor celor care comentati pe blog, dar mi-a venit idea ca dedicatia lui Catalin sa capete o alta forma….

Asadar, pentru ca te-ai intrebat de ce pe blog nu apare nimic scris despre copiii ucisi cu bestialitate in Franta, am sa-ti raspund ca desi suntem indignati de asemenea actiuni, nu le-am mentionat pentru ca tin de ceea ce se intampla dincolo de granitele Romaniei.

Apoi, copiii omorati in astfel de actiuni au fost si probabil ca din nenorocire vor mai fi, atata vreme cat cei care ne conduc decid ca este mai util sa ne aflam in razboi in loc sa traim in buna pace si intelegere…

Sunt convinsa ca exista multe atentate, dar pe sarite as vrea sa ti le  amintesc doar pe… cel din Nigeria, atentat in care si-au pierdut viata 40 de oameni, in special copii…. pe cel din Damasc, unde au murit 25, in mare parte tot copii sau incredibilul atentat din Beslan unde si-au pierdut viata peste 300 de copii… Toate aceste victime si Dumnezeu stie cate alte mii si-au pierdut viata in apropierea scolilor, locuri preferate de criminali feroce, educati, in spiritul fanatismului, pentru a ucide.

Mi se pare drept sa amintesc si de statele africane, de nord si centrale, coplesite de coruptie, folosite ca piata ideala pentru livrarea de armament, state bantuite si sfasiate de zeci de ani de conflicte armate interne, pe motive etnice si religioase…Oare cati copii nevinovati mor acolo, in fiecare zi ucisi de armele produse pentru a imbogati pe marii industriasi ai armamentului, sau de foametea fara sfarsit???

Si pentru ca tot veni vorba, nu vreau sa uit in omagiul meu de cea mai mare durere a mea….milioanele de copii, ucisi spirtual, de catre fostul regim comunist. Copii care au format si inca mai formeaza alte generatii…

Imi pare rau pentru copiii din intreaga lume, ce mor fara vreo vina si ma gandesc incercand sa nu-mi pierd speranta, ca de acolo de unde ajung, poate vor reusi sa pazeasca de rau pe ceilalti copiii mai norocosi decat ei…

Imi ramane totusi intrebarea, cat de norocosi suntem oare, traind intr-o astfel de lume?

Si pentru ca oricum voiam sa-ti dedic o melodie, o atasez mai jos…este aceeasi pe care voiam sa ti-o ofer atunci cand mi-a venit idea dedicatiilor pentru voi.

Sa ai o zi buna frate si gandeste doar ca aceasta este lumea in care traim…lume in care exista lucruri fara noima, fara rost, fara ca noi, cei mici sa gasim explicatii la ceea ce nefiresc, ni se intampla…

http://www.youtube.com/watch?v=Dqok5m4lqeE&list=FLZJz6Opnc4QGHAw4Y_6MjIQ&index=28&feature=plpp_video

Reclame

2 gânduri despre „Un omagiu…”

  1. draga mea sora…onorati amici,
    Orice comparatie intre ceea ce s-a petrecut la Toulouse si atentatele din zonele de razboi M.E./foametea din Africa este neconcludenta ba mai mult….chiar periculoasa existand o anumita aura de banalitate si/sau generalism ce poate sterge/aplana/disproportiona gravitatea faptelor petrecute-n inima Europei la inceputul acestei saptamani!!
    Sa ucizi directionat/premeditat cu pistolul la tampla copilasi doar DATORITA ETNIEI LOR, asta inseamna FANATISM …asta inseamna CIUMA…care daca nu va fi luata in serios poate oricand sa devieze intr-o noua atrocitate a Europei „moderne , culte si lucide”!
    Desi sunt sigur ca ma aflu intr-un semi-monolog….modul tau de a vedea lucrurile fiindu-mi deja cunoscut, am sa punctez cu voia ta inca doua aspecte…poate poate voi reusii totusi, nu sa-ti schimb al tau pct de vedere (Doamne fereste!) ci doar pt a incerca sa ma fac mai abitir inteles:
    1. Incearca sa-ti imaginezi o gradinita romaneasca din Roma, in care intra un imbecil fanatic, impusca 3 copilasi + educatoarea , urland in timpul masacrului ca uraste azilantii romanii!
    2. Dupa astfel de „evenimente”, in sfarsit sper ca intelegi de ce am zambit retoric cand m-ai intrebat de ce-mi tin „printesele” aici”? De ce sunt atat de calm si implinit ca „majora” se va inrola in IDF?
    P.s. Draga mea sora…tu esti singura la parinti…DACA TU NU ITI INGRIJESTI/RESPECTI PROPRII PARINTII …ATUNCI CINEEEEEE O VA FACE??!?
    Cu toata consideratia,
    C.M. – Haifa, Israel.

    1. Catalin draga, nu cred ca punctul meu de a vedea lucrurile este unul gresit…toti cei morti in atentate, sunt victime colaterale ale unei situatii conflictuale intre state…
      Imi pare rau de acei copii cum imi pare rau de toti ceilalti de oriunde se petrec atentate, in lume, iti inteleg durerea si ti-o respect.
      Cu siguranta si eu as fi la fel sau poate mai mult afectata de o situatie in care victime nevinovate ar fi copii romani..
      Din pacate situatia nu stiu in ce masura se poate schimba atata vreme cat libera circulatie este un drept fundamental…Bine, situatia este complexa si sigur nu sunt eu in masura sa o evaluez corect si nici sa-i gasesc solutiile de rezolvare.

      O zi buna…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s