Arhive categorie: *COLTUL VIZITATORILOR

aici o sa gasiti reunite cele patru colturi ale vechiului blog…coltul fetelor, coltul baitilor, coltul luptelor de strada virtuala si flaorea de colt…

Fratele meu…

de Gigel Barbu

Nu contează cum te cheamă,
Ce mănânci şi cum priveşti,
De ai tată, de ai mamă,
Cum respiri şi cum tuşeşti.

Că eşti alb, sau de culoare,
Disident, sau activist,
Că eşti mic, sau că eşti mare,
Ortodox sau adventist.

Că eşti arţăgos, sau blând,
Chinez, rus, român, evreu…
În primul şi în primul rând,
… Eşti fratele meu.

Am gasit-o pe fbk si mi-a placut mult de tot…m-a dus cu gandul la fratii mei, adica la voi…

Va imbratisez si va doresc tot ce este mai bun!

Psiho-test…

Aseara am primit vizita unui frate din Moldova care mi-a oferit o sursa de inspiratie pentru cateva viitoare articole.

Intotdeauna am fost dornica de a afla mai multe despre psihologie si propria analiza, cunoastere si sub aspect psihologic…

Gandindu-ma ca si voua se paote sa va placa acest lucru, va atasez un link spre un test psihologic de autocunoastere.

http://www.testepsihologice.net/mbti

psiho

Acesta a fost rapsunsul pentru mine…. 🙂

Caesar, Politician

1. Se mândreşte, cu influenţa pe care o exercită asupra oamenilor, cu dragostea şi respectul lor, cu popularitatea sa, îi duce după sine cu plăcere, e curajos şi categoric pe plan erotic, dar precaut în raporturile cu lumea obiectivă, e neîncrezător faţă de idei ştiinţifice noi şi în general faţă de tot ce e obiectiv. Idealul său este frumuseţea voinţei frumos manifestate, e inclinat spre voluntarism, nu e în stare să explice motivul pentru care refuză să facă ceva – “nu vreau” şi atâta, talentul lui e nstă în capacitatea de a obţine succesul cu toate mijloacele posibile şi imposibile.

2. ÎI caracterizează spiritul activ, plin de nelinişte, nu se interesează de idei abstracte, se îndreaptă spre scopuri practice, vizibile; este omul acţiunii, atenţia sa se reorientează adesea de la un tărâm de activitate spre altul, dacă nu reuşeşte să rezolve o problemă de îndată, nu se mai întoarce întotdeauna la ea, dar are, de regulă un vis drag, pentru care merită să te lupţi.

3. E capabil să manifeste o gamă largă de sentimente-de la drafoste până la ură, ştie să le stăpânească de minune, în viaţă este un mare actor, de dragul atingerii unui scop e gata să joace rolul “mieluşelului blând”, uneori este sentimental, nu-şi ascunde sentimentele, ba mai mult se făleşte cu ele, îşi exprimă entuziasmul prin cuvinte şi privire relativ cu uşurinţă, dacă aceasta corespunde cu starea sa sufletească, este întotdeauna adeptul iubirii desăvârşite, fizice şi psihice, dacă are nevoie de aceasta, chiar dacă sentimentul este efemer, ştie foarte bine ce vrea să obţină de la obiectul iubirii sale, nu caută să se adapteze ci doar să dicteze.

4. Îi place şi ştie să comande, dar puterea lui se bazează de regulă pe dragoste, încredere, admiraţie, comenzile sale se execută cu drag, mijlocul de a influenţa oamenii sunt distincţiile, cadourile iar dacă nu are prin ce recompensa atunci – zâmbetul, se sprijină mai mult pe stimulare decât pe pedeapsă, i se pare ridicol să încerci să obligi pe oameni să facă ceva cu ajutorul unor argumente şi expuneri logice, el apelează mai degrabă la perspective precum gloria, avântaje materiale, mai rar, puterea. O altă particularitate a stilului său de conducere este aceasta: dând un ordin clar şi uşor de priceput el nu-l limitează pe executant cu indicaţii meschine, de amănunt.

5. E încrezut, optimist, nu se pierde în faţa unei situaţii complicate, ci caută să o rezolve pe loc, începând un lucru caută să atingă scopul cât mai repede printr-un atac fulger, printr-o lovitură – două distrugătoare, ştie întotdeauna ce vrea, tinde mereu spre ceva, e activ acolo unde alţii sunt pasivi, e plin de iniţiativă, dar nu are simţul măsurii în ce a obţinut, se îndoieşte mereu dacă a făcut tot ce putea, e mobil, nu-i place să stea locului, caută impresii noi, parteneri noi.

6. E foarte sociabil, în raporturile cu oamenii se lasă condus nu numai de simpatie ci şi de interese practice, aflându-se într-o societate manipulează în mod vădit cu sentimentele celorlalţi, căutând să se afle mereu în centrul atenţiei, dacă e prost dispus, se simt toţi prost, dacă e bine dispus poate să facă ce-i trece prin minte.

7. Acordă multă atenţie aspectului estetic al exteriorului, ordinei, are de obicei un simţ estetic înnăscut, ştie să se îmbrace bine şi cere acelaşi lucru de la cei din jur, adeseori îi face plăcere însuşi procesul de alcătuire al aspectului său exterior, îşi organizează cu pricepere viaţa şi o face cu gust, e atent la datele fizice ale partenerului.

8. Idealul său este adesea autoperfecţionarea şi vede în aceasta nu fără motiv armonia personalităţii, tinde spre o stare de echilibru lăuntric, de comfort psihic, dar nu e în stare să rămână mult timp în această dispoziţie, dacă alături nu se află dualul, are tendinţa să aibă chînuri sufleteşti, să cerceteze esenţa lumii obiective, despre aceasta stă mărturie privirea sa cam neatentă, absentă.

9. Cei apropiaţi îi otrăvesc viaţa atunci când îl îndeamnă să reflecteze asupra acţiunilor sale, cerinţele lor ca să se comporte raţional, lucid, nu suportă asta şi acest lucru îl scoate din sărite şi atunci într-adevăr încetează să ia în consideraţie logica, el acţionează inteligent şi logic numai până în clipa când începe să i se pretindă aceasta, numai până este “respectat” şi “luat în serios”, poţi să-l influenţezi numai punându-i în faţă alte scopuri mai nobile care sunt mai greu de atins.

10. Nu-i plac hârtiile, instrucţiunile, normele şi cu plăcere le încalcă măcar şi pentru a-i necăji pe cei care le-au născocit – dacă are şansa să fie prins – îi este indiferent modul în care este etichetat de alţii.

11. E plin de iniţiativă şi spirit practic în aşa măsură, încât nici o critică, nici măcar mormăitul nemulţumit al dualului său “Balzac” care condamnă aproape fiecare avânt al său nu-i poate strica buna dispoziţie, din contra, îl va critica la rândul său el pe partener şi-l va linişti arătând ce a obţinut şi ce doreşte să obţină, că activitatea sa se bucură de atenţia celorlalţi.

12. Adeseori e dezamăgit de obiectele sentimentelor sale datorată spiritului său de iniţiativă şi exigenţei sale, i se pare că aceştia nu înţeleg suficient avânturile sufletului său, adevărul însă este că are nevoie de un om cu care te poţi acomoda fără să te acomodezi de fapt, dacă nu e lângă el dualul său se răsfaţă ca să îl atragă.

13. Îi place să reflecteze despre calităţile volitive ale oamenilor, despre capacitatea lor de a învinge greutăţile fiindcă el însuşi are această capacitate, îi priveşte pe toţi de sus ca pe un material care trebuia dirijat, e foarte curajos în manifestarea sentimentelor, e în stare să arate în mod deschis simpatiile şi antipatiile sale, critică mai des decât laudă.


In general se regăsesc în următoarele caracteristici: 

• Trăiesc în prezent

• Sunt stimulaţi de experienţe noi

• Practici şi realişti

• Interesaţi în mod autentic de oameni

• Ştiu să se distreze şi să îi facă şi pe alţii să se simtă bine

• Independenţi şi cu resurse interioare bogate

• Spontani – rareori fac planuri

• Urăsc structurile şi rutinele

• Nu le plac teoriile şi explicaţiile lungi şi teoretice

• Sunt pe aceeaşi lungime de undă cu copiii şi animalele

• Un simţ estetic foarte dezvoltat

• Excelente abilităţi interpersonale

ESFP sunt buni la multe lucruri, dar nu pot fi fericiţi decât dacă sunt în contact cu oamenii şi au parte de multe experienţe noi. Ar trebui să îşi aleagă cariere care le oferă oportunităţi să îşi folosească abilităţile cu oamenii şi firea practică care le va oferi multe provocări astfel încât sa nu se plictisească:

Posibile cariere pentru ESFP 

Artişti, actori

Consiliere

Designeri de modă

Fotografi

Lucrul cu copiii

Relaţii cu publicul

Noi, mortii acuzam!

autor necunoscut

copii din lagar

Nu, pe mormantul nostru nu sunt cruci,
Nici pietre funerare vechi, crapate
Nu-s jerbe, nici din fier forjat uluci,
Nici heruvimi cu capete plecate.

Nici lumanari nu-si plang fierbintii stropi,
Nici nu stim umbra salciei pletoase
Stropiti cu var noi putrezim in gropi
Si vantul doar ne suiera prin oase.

Nealinate albe harci atarna
De gardurile cu ghimpata sarma.
Cenusa noastra-i dusa fara urme,
In cele patru zari si-n mii de urne.

In jurul lumii ne-nsiram, colan,
Seminte pe-ale vantului aripa
Si numaram- din zile se fac ani.
Si asteptam, intr-una, fara pripa.

Mereu mai multi santem si strat cu strat,
Sporim mereu in bezna grea din groapa.
Umflam ogorul vostru ne-ncetat.
Dar vine-o zi cand scoarta humii crapa.

Atunci o sa iesim sir fioros,
Tigva deasupra tigvei, os pe os,
Venind in fata voastra sa strigam:
Noi, mortii, acuzam!

Platon si Socrate

In aceasta dimineata, unul dintre prietenii de fbk, a postat ceva ce mie mi s-a parut interesant…probabil nu este prima daca cand voi, cititi asta dar mi-a placut sa o postez…Sunt cateva raspunsuri intelepte, la intrebarile despre viata, care pe mine ma pasioneaza…asadar, lectura placuta…Festivalul candelelor zburatoare TaiwanInttr-o zi, Platon l-a întrebat pe Socrate, ce este dragostea.

Socrate i-a răspuns: Du-te pe câmpul din apropiere şi adu-mi cel mai frumos spic de grâu pe care îl vei găsi, dar ţine cont că nu ai voie să faci decât o singură încercare. Platon l-a ascultat fără să crâcnească, şi s-a întors după o vreme fără a aduce nimic cu el.Socrate l-a întrebat ce se întâmplase, iar Platon l-a lămurit: Atunci când am intrat în lanuri, am zărit un spic înalt şi frumos, dar m-am gândit că poate voi găsi un altul şi mai maiestos, aşa că am mers mai departe. Am căutat în zadar după aceea, căci nu am aflat nici un alt spic asemenea celui dintâi, aşa că nu ţi-am mai adus vreunul.Socrate i-a spus: Aceasta este dragostea.

Într-o altă zi, Platon l-a întrebat pe Socrate ce este căsătoria. Socrate i-a zis: Mergi până la pădure şi taie-mi cel mai mândru şi mai chipeş brad, dar adu-ţi aminte că nu ai voie să faci decât un singur drum pentru asta. Platon a făcut întocmai şi a revenit după un timp cu un brad nu tocmai înalt şi nu foarte frumos, dar îndeajuns de arătos. Socrate l-a întrebat de ce a ales tocmai acel pom, iar Platon i-a răspuns: Am văzut nişte brazi foarte falnici în drumul meu prin pădure, dar mi-am amintit ce s-a întâmplat ultima dată, cu spicul de grâu, aşa că l-am ales pe acesta. Mi-a fost teamă că dacă nu îl iau cu mine mă voi întoarce din nou cu mâinile goale, deşi nu a fost chiar cel mai frumos brad pe care l-am zărit.

Socrate i-a spus: Aceasta este căsătoria.

Cu o altă ocazie, Platon l-a întrebat pe Socrate ce este fericirea.

De această dată, Socrate l-a îndrumat: Du-te pe malul râului şi culege cea mai frumoasă floare pe care o vei găsi, dar ţine seama că nu poţi să alegi decât o singură dată.

Platon a făcut aşa cum i s-a cerut şi, la întoarcere, a povestit:

Socrate i-a cerut să facă un nou drum în pădure şi să aducă de acolo cea mai frumoasă floare care îi va ieşi în cale. Platon a plecat de îndată, gata să îşi ducă la îndeplinire sarcina.

Au trecut trei zile, dar el nu şi-a mai făcut apariţia. Socrate a mers şi el în pădure, să îşi caute ucenicul. În cele din urmă, l-a descoperit în mijlocul unei poiene. Socrate l-a întrebat dacă a descoperit preafrumoasa floare, iar Platon i-a arătat-o, răsărind din pământ chiar lângă el. Învăţătorul l-a întrebat de ce nu adusese floarea la casa sa, iar Platon i-a spus:

Dacă făceam asta, s-ar fi veştejit curând. Chiar dacă nu o rup, ea va muri, mai devreme sau mai târziu. Aşa că am stat în preajma ei atunci când a înflorit, iar atunci când se va ofili voi căuta o alta, la fel de frumoasă. De fapt, acesta este a doua floare pe care am descoperit-o.

Socrate i-a spus:

Ei bine, se pare că ştii deja adevărul despre viaţă. Cu alte cuvinte:

– dragostea nu înseamnă perfecţiune;

– căsătoria nu trebuie să fie o alegere perfectă, ci să devină perfectă;

–  fericirea este o stare de spirit câştigată prin alegerea făcută;

–  viaţa este bucuria de a fi împreună.


Cescuta de cobalt…

6184758_1_94x72_cescuta-amsel-fagara

O dupa-amiaza linistita si alba cu crengi nemiscate de vant si zapada moale in razele soarelui…O dupa -amiaza ce vine dupa o dimineata matinala, matinala tare, chiar de pe la primele ore, m-a facut sa-mi doresc acum o cafea…da…o cafea fierbinte cu a carei miros sa ma satur pana ce ma hotarasc sa beau din ea…o cafea care sa imprastie in casa mirosul placut care mai nou, se amesteca si cu cel de tigara…le urasc de fapt, dar astept cu nerabdare sa-si faca efectul…lasitate…

Scot cana de cafea, o cana verde, „copilul” canilor „mama si tata”, iau borcanul de cafea si constat ca nu am suficienta pana pot sa ma duc sa-mi cumpar alta si renunt la a bea o cafea ca de obicei si ma reorientez spre o cescuta mica, de cafea…”chiar imi e dor sa beau o mini cafea…ca un rasfat…intr-o cescuta mica cu farfurioara asezate pe un mileu brodat de mana si dantelat, pe masa rotunda imbracata in matase cu volane…dar…ce rost mai are…” si totusi…

Ma indrept spre dulapurile cu farfurii bune, portelanuri de Bohemia, cristaluri, vase de sticla pe care le adun cu inversunare si pasiune si pe care le folosesc doar la sarbatori, ma uit la cestile pictate manual… mi se par cam mari…apoi imi aluneca privirea spre cescutele de cobalt ce stateau stinghere intr-un colt intunecat al dulapului…Involuntar imi revine in minte povestea lor…trista lor poveste…

– Mada, am vazut un set de cobalt…frumos tare si scump, scump…
– Unde mami, la dna Ocheana?
– Da, sa te duci si tu sa-l vezi, e lucrat in totalitate manual si pictat finut cu aur…e o raritate…si cobaltul e de calitate…e vechi… are doua cescute cu farfurioare, zaharnita, vas pentru caimac, cafetiera mica si o tavita, toate de cobalt si mici cat pentru doua cafele…sunt minunate…as vrea sa le cumpar dar nu stiu cum o sa ne descurcam cu banii…
-Ma duc sa le vad! Hai impreuna…hai sa mergem…m-ai facut curioasa tare…
M-am imbracat repede, mama s-a incaltat si am iesit val vartej amandoua…ne grabeam spre consignatie aproape uitand sa respiram…
-Buna ziua, m-am intors, am venit si cu Madalina, i-am spus acasa despre setul de cobalt pe care mi l-ati aratat si a insistat sa vina si ea sa-l vada…
-Buna ziua, Madalina…. ce faci Madalina? Vad ca esti imbracata cu ia de la mine….ce domnisoara frumoasa te-ai facut…nu ai mai trecut de multa vreme pe la mine…
-Nu am avut timp…scoala, lectii, teme, lectura asuplimentara, culegeri de mate…pregatire…anul care vine am examen si trebuie sa fiu pregatita…
-Doamne, cat de repede mai trece vremea….parca ieri era in carucior o mogaldeata alba toata in dantele si volane, cu ochii ca doi carbuni…se uita deja la mama care zambea amintindu-si de mititica ce am fost…
-Trec anii domana…trec repede si pana sa ne dam seama noi imbatranim si ei cresc…
-Da…sa va arat setul? E de la o doamna profesoara foarte invarsta, e singura si cred ca are nevoie de bani…sotul i-a murit de multi ani, ea e din Moldova sau Rusia…oricum vorbeste greu romaneste si acum…e singura, nu are copii, doar niste nepoti ai sotului dar sunt pe la Iasi…daca vreti sa-l cumparati ar fi bine, sta la noi de vreo cateva luni, nici nu stiu cum se face de nu l-ati vazut pana acum….ati mai cumparat carti aduse de ea…de obicei le duce la anticariat dar mai aduce si pe aici…
Si in sporovaiala fara final a vanzatoarei, cunostinta veche, apare pe tejghea un superb set de cobalt…tin minte ca am ramas ca la cinema uitandu-ma la el… Pe vremea aceea se mai putea negocia pretul cu vanzatorul adica lasai o oferta la consignatie, vanzatoarea il transmitea celui care il punea in vanzare, de fapt, si astfel daca respectivul era deacord, puteai obtine un pret mai bun…sau oricum mai mic decat cel cerut initial….Mama se uita la mine iar eu ma uitam la ea, as fi vrut sa-l ating dar parca nu indrazneam…apoi am luat in mana vasul de caimac…o miniatura superba…
-Mami…hai sa-l luam….te rog…e…e atat de finut…hai te rog sa il luam….
-Bine dar pretul e mare Mada….si…stii ca pana la salariu mai este ceva vreme….
-Renunt la cadoul de ziua mea, nu-mi mai trebuie nimic! Il luam si in septembrie nu mai vreau nici tort macar… si m-am uitat la mama cu „privirea nimicitoare”…aveam eu o privire pe care o foloseam foarte constienta, de cate ori aveam nevoie de mai mult, decat cuvinte…
Dupa cateva momente de cumpana o aud pe mama
-Bine fie, dar o sa trebuiasca sa faci ceva in plus…iti spun in drum spre casa…
-Bine! Fac orice! Imi sclipeau ochii de fericire, as fi facut orice imi cerea…orice…si chiar am facut… Dar hai sa dam atat cat a cerut doamna…poate are nevoie de bani pentru medicamente sau altceva…daca e singura….
-Da, o sa dam atat cat a cerut….. si scoate din portmoneu banii in timp ce vanzatoarea impacheteaza pretiosul set, dandu-ne detalii in continuare…
-E pictat cu aur , si am inteles ca e facut manual tot, e din primele portelanuri facute la fabrica…s.a.m.d…. bine, unele informatii erau eronate dar nu mai conta, setul era o minunatie oricum…

M-am trezit din amintirea dulce a cumpararii lui si imediat gandul m-a dus catre…

Era iarna si frig, frig tare…ne mutam in pragul sarbatorilor de iarna, mama nu a rezistat si a trebuit sa ma duc eu cu tata…Impachetasem totul mai dinainte acum doar caram lucrurile…nu simteam nimic, eram cumva cu simturile paralizate, umblam intr-o flaneluta subtire, cu maneci trei sferturi…si ma agitam in toate partile…cei care ne asigurau transportul au disparut vreo jumatate de ora fara sa stiu unde sunt…Au aparut la un moment cu niste salam si paine, am inteles ca le era foame si nu am mai zis nimic..ba l-am trimis pe unul dintre ei sa cumpere vin si cu un termoplonjor scos de prin bagaje, le-am facut vin fiert…ca sa se mai incalzeasca…

Acasa am aflat de de fapt pretul salamului lor a fost o parte din setul meu de cobalt…dragul meu set de cobalt…au ramas doar cescutele cu farfurii, tava si capacul de la mica zaharnita… Atunci am inteles ca nu conteaza cum te porti…cei care vor sa-ti faca rau, iti fac oricum…pentru ca sunt prost plecati in viata si in lume…

Am umplut mica cescuta cu zeama fierbinte si aromata…m-am indreptat spre dormitor, am pus-o pe masa de matase si m-am uitat in gol spre un tablou de la strabunica….mi-am dat seama ca traiesc intr-o casa pustie de viata, ticsita de lucruri care odinioara aveau o valoare, insemnau ceva…acum sunt doar niste lucruri…eventual amintiri cu care nu am reusit inca sa ma impac…

Aikaterine
ianuarie 2013

Pentru Liana, Nicu, Florin si Leo…

prietenie

Nu stiu cum reusesc dar numai printre stele ma invart…bineinteles ca stelele sunt prietenii mei, cei care au fost langa mine mereu, trecand prin ecranul calculatorului…Prieteni care nu m-au facut sa plang, chiar daca nu mi-au spus lucruri convenbile…Care au stiut sa ma surprinda placut atunci cand credeam ca nu mai sunt in gandurile nimanui…

Poezia e de la o „stea”…Florin, multumesc!

Eu am crescut ca un buchet
De steaguri colorate.
Veniti de sfasiati.
Luati cate-o fasie,
Mototoliti-o-n pumn
S-o faceti poezie.
Pentru ca sunt, pentru ca sunteti,
Si pentru ca-ntre noi
E-o vesnicie.
Va-ntreb de ce suntem,
Dar voi nu stiti.
Intreb apoi pe Dumnezeu.
Nu stie.
Si nu mai am pe cin-sa-ntreb,
Si-atunci ma rog la Dumnezeu,
Ca Dumnezeu sa fie.

In Noul An…

la multi ani!

Sa ganditi, sa actionati si sa reactionati cu intelepciune

Sa iubiti, sa indragiti, sa fiti indragostiti cu pasiune

Sa munciti, sa construiti si sa creati cu succes

Sa iertati, sa eviatati si sa uitati cu usurinta, ce va supara

Sa va ingrijiti de sanatate si sa va doriti sa vi se mareasca familia….

Cu speranta ca urarile mele se vor indeplini, va imbratisez cu drag pe toti…mai ales pe cei „pierduti”…

Madalina

Din diferite colturi ale lumii… cap.IV

Chiar daca 3P s-a suparat si nu a mai vrut sa te plimbe pe nicaieri…te plimb eu, monchericule Baf…Asa ca….pune centura de siguranta, trage aer adanc in piept si… „let go!”

1. Gradinile Bahai IsraelGradina Bahai Israel2. Barcelona vedere panoramicaBarcelona, in partea stanga aproape d emijloc este Sagrada Familia a lui Gaudi3. Bern ElvetiaBern Elvetia4. Fortareata Stea- Groningen OlandaFortareata in Groningen Olanda5. Insula Lantau Hong KongInsula Lantau Hong Kong6. Kuala Lampur MalaysiaKuala Lampur Malaysia7. New York Central ParkN  ew York Central Park8. Piata Centrala BrusselesPiata Centrala din Brusseles9. Rio de Janeiro BrazilRio de Janeiro Brazil10. Teatrul National BeijingTeatrul national Beijing 1

Teatrul national Beijing