Arhive etichetă: flori

Oltenii

De ce oltenii, dupa o sarbatoare mai mare sunt zgariati pe fata?
– Pentru ca de sarbatori mananca si ei cu furculita!…

Ce crede olteanul cand vede un caine alb?
-Crede ca e nou-nout!…

Ce au facut oltenii cand au aflat ca paralela 45 trece prin Romania?
Au iesit cu flori in gara sa o intampine!

Reclame

Pentru voi fetelor…

Cred ca nu exista femeie care sa nu aiba macar o nemultumire legata de felul in care arata si zilele acestea, cu gandul la ale mele am gasit aceasta povestioara pe care vreau sa v-o ofer si voua dragele mele cititoare…

O femeie bătrână din China avea două vase mari, pe care le atârna de cele două capete ale unui băţ şi le căra pe după gât. Un vas era crăpat, pe când celălalt era perfect şi tot timpul aducea întreaga cantitate de apă. La sfârşitul lungului drum ce ducea de la izvor până acasă, vasul crăpat ajungea doar pe jumătate. Timp de doi ani, asta se întâmpla zilnic: femeia aducea doar un vas şi jumătate de apă. Bineînţeles, vasul bun era mândru de realizările sale. Dar bietului vas crăpat îi era atât de ruşine cu imperfecţiunea sa şi se simţea atât de rău că nu putea face decât jumătate din munca pentru care fusese menit!
Dupa 2 ani de aşa-zisă nereuşită, cum credea el, i-a vorbit într-o zi femeii, lângă izvor:
“Mă simt atât de ruşinat, pentru că această crăpătură face ca apa să se scurgă pe tot drumul până acasă!”
Bătrâna a zâmbit: “Ai observat că pe partea ta a drumului sunt flori, însă pe cealaltă nu?”
Asta pentru că am ştiut defectul tău şi am plantat seminţe de flori pe partea ta a potecii, şi, în fiecare zi, în timp ce ne întoarcem, tu le uzi. De doi ani culeg aceste flori şi decorez masa cu ele. Dacă nu ai fi fost aşa, n-ar mai exista aceste frumuseţi care improspateaza casa.”

Morala
Fiecare dintre noi avem defectul nostru unic. Însă crăpăturile şi defectele ne fac viaţa împreună atât de interesantă şi ne răsplătesc atât de mult…! Trebuie să luăm fiecare persoană aşa cum este şi să căutăm ce este mai bun în ea.
Amintiţi-vă să mirosiţi florile de pe partea voastră a drumului.

Olanda- articol primit de la Veve

Imi aduc aminte acum 3 ani cand am iesit pentru prima si singura data din Romania si am aterizat in Olanda m-am simtit de parca as fi aterizat pe o planeta straina.

Ca vizitator am primit zambete, explicatii… Toata lumea pare ca stie engleza si chiar bucuroasa ca ajungi sa le treci pragul tarii lor.

Deci la Olanda imi place cultura, picturi multe, muzee, Vermeer, Mondriaan, Van Gogh, natura e superba, dunele, campurile intinse, padurile de brazi la ses (pentru ca n-au munti), Marea Nordului care desi e spectaculoasa, totusi e gri, are maree foarte mare si pare ciudata fata de Marea Neagra.

Bicicleta este un mijloc de transport ideal, pe care îl puteţi închiria la faţa locului, de exemplu în gări. În această ţară bicicletele au tot timpul prioritate faţă de maşini şi uneori semafoare distincte..atat de multa civilizatie

       Amsterdam este superb cu celebrele canale, poduri, case cu fatade, si nu in ultimul rand FLORI de toate speciile…de fapt intreaga olanda este minunata cu campuri de flori, mai ales lalele ce coloreaza toata tara…imagineaza-ti ca toamna , in amsterdam e un peisaj din acela cu cladiri vechi , copaci frumosi si inalti , frunze pe jos , totul inconjurat de canale pe care se plimba lumea in barcute.. . noaptea e pur si simplu un spectacol de lumini !

In vecinatatea Amsterdamului mi-a placut Zaanse Schans, un soi de muzeul satului, care e si locuit. De fapt e un sat-muzeu. Are case tipice, ateliere mestesugaresti (am vazut cum se fac sabotii de lemn, am vazut o moara de vopsele (unde aveau, in 1994, informatii si in romana), am vazut un nene care facea miniaturi de corabii si le vira in sticle, am degustat multe feluri de brinza) si pravalii.

Duminica am ajuns in Roterdam unde am stat putin dar a fost de ajuns sa ma incarc pozitiv de energie.

Tot orasul fierbea de tinerete……….role,desene pe asfalt,undeva pe iarba cineva facea hainute pentru copii din…..carpe, concurs de biciclete sa le spunem tunate.Oricum niste biciclete ciudate. O arena unde solisti,formatii sau simpli animatori isi faceau numarul. Totul natural,nimic fortat,parca erai in lumea lui fiecare face ce vrea.Toata lumea era relaxata,dornica sa-ti explice ce se intampla in jurul tau,multa veselie si chef de viata.
Dar adevarata Olanda nu o vezi in Amsterdam sau Roterdam,ci prin satuce sau localitati mici ! De exemplu un sat mic pescaresc(Scheveningen) unde vin pescadoare mici(unele sunt din lemn),vand tot felul de pesti,se prepara acolo daca vrei ,se transeaza tot tacamul ! Toate carciumioarele sunt asa facute incat odata intrat zici ca esti in secolul 18 !
Se poarta costume traditionale,nu pt turisti…toti poarta sabotii aia din lemn ,mai ales marinarii ! Mai este o localitate in apropiere de Hilversum care se numeste Lage Vuursche…
Acolo casele sunt si acum acoperite cu sindrila si sunt multe locatii unde se pot manca niste asa zise clatie(dulci sau sarate),traditionale !Acolo mai este si un castel care nu trebuie ratat ! Este ca in povesti !

Pentru mine Olanda ramane tara lalelelor, a morilor de vant si a cerului innorat, in primul rand….

Acesta, de mai sus, a fost articolul trimis de Veve careia ii multumim pentru ca ne-a impartasit din impresiile ei de calatorie…

Dar pentru ca din cultura olandeza au ramas pictori de o valoare nemarginita m-am gandit ca ar fi bine daca pe langa impresiile prietenei noastre v-asi scrie cateva cuvinte si despre pictorii celebri ai Olandei.

Cu siguranta ati auzit deja despre Rembrandt, Hals sau Vermmer dar si depre Van Gogh…Si pentru ca Vincent Van Gogh este preferatul meu am sa va spun mai multe despre el…

   S-a nascut intr-o familie respectabila, tatal sau fiind pastor iar unchii sai erau negustori de tablouri. Initial a incercat sa calce pe urmale unchilor insa fiind un foarte nepriceput negustor, a abandonat aproape imediat aceasta ocupatie. Apoi incearca sa devina pastor, urmand chiar cursurile facultatii de teologie din Amsterdam ulterior Scoala flamanda de evanghelism, dar nu este considerat demn de a face reclama. Si totusi cititor frecvent al Bibliei si al „Imitatiei lui Hristos” ajunge pastor intr-o regiune miniera din Belgia, unde empatizeaza cu suferintele si saracia acelor oameni. Isi da hainele de pomana si doarme pe un asternut improvizat din paie intr-o baraca extrem de saracacioasa. Si pentru ca din tot comportamentul sau nu se intelege decat un misticism exacerbat si total neconform, este demis din functiile pe care le detinea.

  Toate aceste esecuri profesionale cumulate cu saracia crancena si o serie de respingeri si relatii amoroase esuate  au contribuit la formarea starii de spirit de care avea nevoie pentru a incepe sa picteze. 

Din pacate in tot decursul vietii nu a  reusit sa vanda decat un singur tablou desi a pictat peste o mie…Iar starea sa materiala era mai mereu ingrozitor de limitata. Se intretinea cu bani trimisi de fratele sau, Thèo. Traia pentru pictura si singurele alimente pe care si le lua erau putina branza si cafea, restul investea in culori.

 Suferea dese episoade de halucinatii iar medicii de la acea vreme i-au pus diverse diagnostice de la sifilis, epilepsie, alcoolism pana la schizofrenie. Taierea unei urechi in urma unei dispute cu un coleg sau cu o iubita(nu este clar care dintre cele doua motive ar fi fost cel real asa ca se folosesc amandoua…) se transforma intr-un mit al picturii moderne.

  Pe 27 iulie 1890 se impusca in inima dar nu moare imediat ci dupa doua zile. Intr-un bilet gasit asupra sa incerca sa-si justifice viata si gestul…

Ei bine, in opera mea imi risc viata si judecata mea s-a naruit pe jumatate”……

 A trait si a pictat crezand cu tarie ca:

Mai bine sa crapi din pasiune decat sa crapi din plictiseala”

Va atasez cateva din celebrele sale picturi…