Arhive etichetă: seama

Sa radem sau macar sa zambim…

‎1. Fluierul piciorului este un dispozitiv de gasire a mobilei pe intuneric.
2. Intuitia este o calitate a femeii care o ajuta sa-si contrazica barbatul inainte ca acesta sa apuce sa deschida gura.
3. Cine zambeste atunci cand lucrurile merg prost s-a gandit deja pe cine sa dea vina.
4. Probabilitatea sa intalnesti pe cineva cunoscut creste atunci cand esti cu cineva cu care nu trebuie sa fii vazut.
5. Intuitia este o stiinta exacta.
6. O concluzie marcheaza intotdeauna momentul in care ai obosit sa gandesti.
7. Hard-disk-urile sunt intotdeauna pline. N-are rost sa incerci sa faci rost de mai mult spatiu. Datele se vor extinde pana ocupa tot spatiul liber.
8. Oamenii, ca si natiunile, vor actiona rational numai dupa ce toate celelalte posibilitati au fost epuizate.
9. Poti invata o pisica sa faca orice vrea ea.
10. Nu e destul sa fii tu norocos, trebuie ca ceilalti sa nu fie.
11. Stresul inseamna sa te trezesti urland, apoi iti dai seama ca nu dormeai.
12. Toate femeile sunt bune – bune de nimic sau bune la ceva.
13. Cred ca barbatii care au cercel in ureche sunt mai bine pregatiti pentru casatorie. Au suferit si au cumparat bijuterii.
14. Sfatul meu este sa te casatoresti. Daca vei avea o nevasta buna, vei fi fericit; daca nu, vei deveni filosof.
15. Nu am aflat ce este fericirea decat in momentul in care m-am casatorit. Dar atunci era deja prea tarziu.
16. Verighetele: cele mai mici catuse din lume.
17. Burlacii stiu mai multe despre femei decat barbatii casatoriti; in caz contrar, ar fi si ei casatoriti.
18. Femeile sunt pasionate de matematica. Isi impart varsta la 2, dubleaza pretul hainelor si adauga intotdeauna 5 ani la varsta prietenei cele mai bune.
19. Cea mai buna metoda de a tine minte ziua sotiei tale este sa o uiti odata.

Reclame

Ganduri de seara…

 

Intr-o seara calda, la cumpana dintre anotimpuri, pe tampla unui deal, in mirosul de iarba inflorita, pe caldura pamantului, in sunetul vag al unui cioban ce-si fluiera doina singuratatii, in primele raze ale lunii, cu ochii tintiti spre zarile indepartate ce tin strans in brate muntii- casa dorului meu, cu mintea la o dragoste ce va sa vina, mi-am dat seama ca viata e cel mai de pret dar…

Va pup si va las cu Gheorghe Zamfir

http://www.youtube.com/watch?v=HtbD0ocxPvM

O seara placuta prieteni dragi!

 

Bâlbâială a Puterii pe lustraţie: Cum era Meleşcanu să devină lustrabil în ziua validării sale ca director SIE!

Zăpăceală a reprezentanţilor Puterii pe Legea Lustraţiei. Proiectul trebuia să treacă astăzi de plenul Camerei Deputaţilor, după o serie de modificări în comisia juridică. Numai că în comisie, reprezentanţii Coaliţiei au introdus pe lista lustrabililor şi foştii procurorii generali sau adjuncţi, laolaltă cu foştii şefi utecişti şi şefi ai serviciilor diplomatice. Dându-şi seama că o astfel de prevederi ar putea face rău unor reprezentanţi proprii precum Monica Macovei, deputaţii Puterii au eliminat în plen pe foştii utecişti sau procurori, în timp ce problema şefilor de servicii diplomatice, cazul lui Teodor Meleşcanu, abia audiat în comisii pentru şefia SIE, a rămas încă în suspensie, liderii PDL retrăgându-se în biroul Robertei Anastase pentru discuţii pe această temă. La final, în absenţa Opoyiţiei, chestiunea şefilor de oficii şi servicii diplomatice a fost trecută la capitolul erori materiale şi eliminată, legea lustraţiei trecând astfel de plenul Camerei gata curăţată, cu 167 de voturi pentru şi patru abţineri.

Raportul Comisiei juridice la Legea lustraţiei a fost introdus pe ordinea de zi a şedinţei. Comisia juridică a Camerei Deputaţilor şi Comisia pentru drepturile omului a adus mai multe modificări la Legea lustraţiei, care lărgesc sfera persoanelor care au ocupat diverse funcţii în regimul comunist şi la cei care au fost procurori generali adjuncţi sau au deţinut funcţii în UTC. Aceştia riscau să nu mai aibă dreptul de a ocupa o funcţie de răspundere pentru o perioadă de cinci ani.

Exces de zel la comisie. Pericol pentru Meleşcanu

Dându-şi seama că aceste prevederi ar putea afecta pe unii democrat-liberalii aflaţi în funcţii parlamentrea sau europralamentare,  democrat-liberalii au reuşit, cu concursul partenerilor de coaliţie să  anuleze la votul pe articole, introducerea foştilor utecişti şi procurori în categoria lustrabililor. Foştii şefi de servicii diplomatice  au rămas printre noile modificări aduse de deputaţii jurişti.

Numai în momentul în care şi-au dat seama că noua nominalizare la SIE, Teodor Meleşcanu, fost şef în diplomaţia comunistă, ar putea fi  afectat de această  modificare, democrat-liberalii au intrat în panică. Conform unor surse parlamentare,  preşedintele Senatului Vasile Blaga, şeful comisiei  juridice, daniel Buda şi vicele Camerei, Ioan Olteanu, dar şi liderul UDMR, Kelemen Hunor s-au refugiat în biroul Robertei Anastase pentru a dezbate situaţia primejdioasă produsă de excesul de zel  al  deputaţilor jurişti.

Ulterior, sub prextextul că s-ar fi omis anumite elemente în comisie pe legea lustraţiei, liderul deputaţilor UDMR, Mate Andras, a propus, de la tribuna plenului, ca votul final să continue cu alte legi, iar proiectul în cauză să fie întors la comisie pentru „completări.”

Şeful de serviciu diplomatic, lustrabil dintr-o „eroare materială”

La rândul său, Buda a luat cuvântul cerând eliminarea a două litere de lege din proiect  care vizau tocmai caracterul lustrabil al foştilor de servicii şi oficii diplomatice, pe motiv că ar fi fost păstrate, „dintr-o eroare materială”, de către comisie.

Atât i-a trebuit liderului deputaţilor PSD, Mircea Duşa, pentru a acuza încălcarea  Regulamentului printr-o manieră fără precedent.

” A fost o eroare materială, opinie împărtăşită de majoritate. S-a constatat şi a a fost  eliminată”, i-a replicat laconic Olteanu,  înainte de a supune legea votului din plen.

Joaca de-a lustrabilii cu uteciştii cu funcţiii şi şefii din magistratură şi procuratură

Conform proiectului de lege, sunt incluse în categoriile de lustrabili cei care au fost membri ai guvernelor în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989 (miniştri, secretari de stat, prim-adjuncţi şi adjuncţi ai miniştrilor).

Comisia a  decis să lărgească definiţia lustrabilor, incluzând şi pe cei care deţinut funcţii ca prim-secretar, secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedinte sau vicepreşedinte în consiliile populare judeţene, UTC, membrii Colegiului Central de partid sau Comitetului Central, şefii serviciilor diplomatice.

De asemenea, persoanele care au făcut parte din structurile fostei Securităţi şi au colaborat cu aceasta ca poliţie politică au fost incluse în lege ca lustrabili şi cei care au ocupat funcţii ca preşedinte sau preşedinte de secţii la Tribunalul Suprem, procuror general sau procuror general adjunct.

Meleşcanu, C.V. de diplomat

Pe Meleşcanu îl leagă o lungă carieră de viaţa diplomatic românească. Absolvent al Facultăţii de drept şi , apoi, de cursuri postuniversitare de relaţii internaţionale la Universitatea din Bucureşti, în 1966 Meleşcanu a fost angajat ca diplomat în Ministerul Afacerilor Externe, A promovat succesiv, prin examene şi concursuri, până la rangul de ambasador. A îndeplinit următoarele funcţii în cadrul ministerului: ataşat diplomatic la Direcţia Juridică a Tratatelor (1966-1970) şi secretar III la Departamentul Organizaţii Internaţionale, Secţiunea Tratate de dezarmare (1970-1978.

Între anii 1978-1985, Meleşcanu a fost detaşat ca secretar II la Misiunea Permanentă a României de pe lângă Organizaţia Naţiunilor Unite şi alte organizaţii internaţionale de la Geneva.

Revine în România în anul 1985 în Centrala Ministerului Afacerilor Externe, îndeplinind funcţiile de secretar I la Departamentul Securitate Internaţională şi Dezarmare (1985-1990), subsecretar de stat, şef al Departamentului America Latină, Asia şi Africa (23 august 1990 – mai 1991) şi secretar de stat (mai 1991 – 19 noiembrie 1992). În anul 1990 a fost promovat la rangul de consilier diplomatic, apoi în 1992 la cel de ambasador.

Restricţii: interdicţia de a candida sau de a fi numit timp de  5 ani

Noua formă a legii nu mai face referire în ansamblu la toate persoanele aflate în situaţiile definite ca făcând parte din structurile de putere ale regimului comunist, ci precizează că persoana care se află în vreuna din situaţiile definite prin articolele din lege nu poate candida şi nu poate fi numită pe o perioadă de cinci ani de la intrarea în vigoare a legii pentru principalele funcţii de demnitate publică.

Aceste funcţii pentru care este interzisă candidatura sau numirea sunt: preşedinte, senator, deputat, ministru, membru al Parlamentului European, consilier local sau judeţean, preşedinte al Consiliului Judeţean. De asemenea, cei definiţi ca făcând parte din structurile de putere ale regimului comunist nu pot ocupa funcţii de conducere în principalele direcţii ale Senatului şi Camerei, nu pot face parte din Guvern nici ca miniştri, nici ca secretari de stat sau secretari generali şi nici nu pot fi numiţi în principalele posturi de conducere ale SRTV, SRR, CNSAS, Consiliului Legislativ, conducerea BNR, a companiilor de stat şi regiilor naţionale.