Arhive etichetă: stema

I Have a Dream !!!

    • by. Oranjada Portocalie

      (zis-a cândva Martin Luther King)

      Azi noapte am visat ca sunt USLas.
      Groaznic este sa ai asemenea cosmaruri !
      Se facea ca pocnise si se crapase de ziua, iar când am deschis ochii, era 9 decembrie, ziua alegerilor.

      M-am tarât pana la baie unde – uitându-ma în oglinda – am avut primul shoc, maieul îmi era patat de tocanitza antenelor de seara trecuta.
      Fara sa ma dushalesc, cu pielea tabacita de jeg si cu maieul scorojit pe mine, am pus o camasa noua pe mine, am dat cu spray cât duce trenul, si cu pasi repez si bine mirositor, m-am dus grabit de dis de dimineata la sectia de votare Nr.: 138, din apropierea Pietii Obor, stiind ca azi USLa “ne va da”!

      La intrarea in curtea scolii unde avea loc votarea, o femeie de 42 de ani, tânara pensionara de felul ei, mi-a inmânat o galeata plina cu ulei, zahar, pui congelat etc., pe care galeata scria mare: “Voteaza USLa, mai draga !”.
      I-am multumit pentru “stimulent” si cu galeata in mâna m-am indreptat spre cele 3 tarabe de mici und carnea sfârâia peste gratarele incandescente.

      La primul stand (era si cel mai mare, era o umbrela mare rosie pe care scria de jur imprejur: “PSD”.
      Aici, niste tinere femei, imbracate in tricori rosii serveau cate 2 mici si o bere, gratis se intelege, iar pe cap aveau sepci rosii.

      In loc de stema RSR, pe shepica era impegnata poza zambitoare a lui Iliescu, flancat la stanga si dreapta de Miron Cozma, respectiv de Victor Ponta, fiecare din cei 3 cu câte un trandafir in mâna.

      Ajungând la al doilea stand, culoarea predominanta era galbenul.
      Umbrela era galbena, scria PNL, tricouri galbene si pe sepica galbena era poza lui Antonescu, flancat la stanga de poza lui Becali, iar la dreapta era un pat mare, pufos, cu baldachin si plapuma imensa.
      Plapuma imensa cred ca reprezenta de fapt proverbul „“te întinzi, cât ti-e plapuma“, infine-ma-rog, nu comentez emblema sepcilor galbene.

      Aici se servea doar un mic, iar in loc de bere se dadea in pahar de plastic de suc Miranda, de-a lui Pepsi, ca Fanta de a lui Coca-Cola li se terminase.

      Al treilea stand era mult mai mic, n-avea umbrela iar femeile aveau pe sapca imprimate tot felul de legume, fructe, spice de grâu si cocene de porumb, poza de baza era a lui Voiculescu zâmbitor si pozand a victorios, iar dedesupt scria “”Doi si-un sfert dar fara doi”.

      N-am apucat sa studiez amanuntit acesta zicala, cand privirea mi-a cazut asupra micilor se se prajeau pe gratarul încins.
      Femeile de la standul “2 si ¼ minus 2“ luau micii congelati, taiau micul in 4-5 bucatele si aceste feliute le rostogoleau in palma facand bilute mici, jumatate cat mingea de ping-pong, un fel de minigaluste.

      Portia servita cozii immense consta in 2-3 bilute mici cu mustar si paine, nu stiu daca cele 2-3 bilute erau o jumate de mic, in orice caz un “sfert de mic” era cu siguranta.
      Afara de asta nu se dadea de baut, ci fiecare primea cate un mar agricol, si trebuia sa raspunzi zicând „ multumesc din inima ministrului agriculturii !”

      Când am intrebat “ce-i cu micii acestia in miniatura?” raspunsul a venit prompt, cu ura in voce:
      – Acesti mici sunt de aceea asa de mici, ca vin de la ala Micu, afara de asta dumneata ai interdictie la acest stand, ca tu esti pedelist din ala de-al lui Barroso si Merkel, pe cand noi USL-a suntem socialisti de ai lui Putin si iliescu !”

      Am deschis ochii, ca sunase desteptatorul.
      M-am intrebat ca oare acesta e cosmarul cel mai urât al vietii mele ?!?
      Am zâmbit strâmb si mi-am propus ca diseara sa ma bag devreme in pat si sa visez despre ianuarie-februarie 2013, sa vedeti voi acela mega-coshmar !

       

       

  1.  

Reclame